Primăria Comunei Chibed

Relieful | Potenţial meteorologic şi riscuri climatice | Resurse de apă | Potenţial biogeografic | Potenţial pedogeografic | Potenţial demografic | Densitatea populaţiei | Dinamica populaţiei | Structura populaţiei după sex | Structura populaţiei după naţionalitate | Structura populaţiei după confesiune

Relieful

    Satul Chibed este situat la 376 m deasupra nivelului mării, relieful lui înscriindu-se în peisajul geografic a depresiunii intracarpatice – Podişul Transilvaniei – de origine tectonică.
    În urmă cu 75 milioane de ani la sfârşitul mezozoicului şi începutul terţiarului, atunci când ca urmare a orogenezei alpino- carpatiene, a formării Munţilor Carpaţi care s-a realizat prin încreţirea sedimentelor fostului geosinclinal Tethys şi înălţarea lor partea centrală a acestora sa prăbuşit. Prin aceste mişcări orogenetice s-a format o mare depresiune care a fost acoperită de apele mării.  
   Cantităţi imense de sedimente au fost aduse de râurile care se vărsau în acest bazin de pe munţiile din jur şi au fost depuse în bazinul format.  
   Mai târziu au fost cutate uşor când paralel cu retragerea apelor s-au format domurile şi cutele diapire (sâmburi de sare). Aceste evenimente au avut loc cu circa 25 milioane de ani în urmă. Pe fracturile marginale estice ale depresiunii încep erupţiile vulcanic Cu mai puţin de 2 milioane de ani în urmă, în levantin are loc o nouă înălţare a reliefului din arealul carpatic, care afectează şi Depresiunea Transilvaniei deci şi teritoriul localităţii Chibed.  
   Râurile prin scăderea nivelului lor de bază încep să acţioneze mult mai agresiv asupra reliefului deja format întinerindu-l prin eroziune alături de acţiunea morfo-sculpturală a celorlalţi agenţi externi.  

   În ultimul milion de ani în cuaternar relieful evoluează spre forma pe care o are astăzi.  
   Localitatea se desfăşoară pe un relief de depresiune şi dealuri cu înălţimi de peste 450 m, relieful prezentând urme a evenimentelor petrecute în erele geologice fiind vizibile prin prăbuşirea malurilor, prin depunerile de pietriş, nisip, argilă, gresii pe strate orizontale sau uşor înclinate de diferite grosimi.
    Teritoriul localităţii face parte din regiunea Subcarpaţii Târnavei Mici, care se întind din valea Goagiului până în valea Nirajului şi cuprind nu numai teritoriile subordonate bazinului râului Târnava Mică, ci parţial şi bazinelor hidrografice ale Târnavei Mari şi Nirajului. Originea comună şi morfologia aproape identică fac din teritoriile astfel delimitate o subdiviziune unitară a Subcarpaţilor est-transilvăneni dintre Mureş şi Olt., (I. Mac, Subcarpaţii transilvăneni dintre Mureş şi Olt, 1972, pag.138,139)  
   Ca urmare a eroziunii fluviatile a râului Târnava Mică pe malul stâng a râului sunt semnalate numeroase prăbuşiri de maluri. Prăbuşirile se produc în special la baza versanţilor abrupţi subminaţi de râuri sau subminaţi de izvoare de strat., (I. Mac, Subcarpaţii transilvăneni dintre Mureş şi Olt, 1972, pag. 130)  
   În trecut, râul Târnava Mică şi-a creat noi albii a căror urme se văd şi astăzi foarte bine însă parţial sau modificat datorită lucrărilor agricole. Astăzi cursul râului este relativ drept cu puţine meandre cu o scurgere destul de rapidă datorită şi extragerii materialelor de construcţii, ca nisip, pietriş din râu prin care este împiedicat formarea unor noi albii.  
   Datorită marii cantităţi de argilă care se găseşte pe teritoriul localităţii şi peste care s-a dezvoltat un sol subţire, sunt frecvente alunecările de teren.  

   Zona localităţii mai ales în trecut când râul Târnava Mică nu a fost regularizat prezintă urmări ale acţiunii râului şi a afluenţii mai mici creând o depresiune cu terase cu o lăţime de 1000-1500 m pe teritoriul localităţii.
    În aval de Chibed, terasele Târnavei Mici greu pot fi recunoscute şi cartate din cauza degradării şi parazitării lor, în timp ce de la Chibed spre Sovata, terasele de 10-15 m, 25 m şi 50 m sunt dezvoltate sub formă de fâşii înguste pe versantul stâng. (I. Mac, Subcarpaţii transilvăneni dintre Mureş şi Olt, 1972, pag. 111)
    Migrarea râului spre est faţă de albia originală este foarte vizibilă, prin terasele care s-au păstrat foarte bine pe partea dreaptă. Frecvenţa activităţii de eroziune de suprafaţă se poate observa mai ales în timpul precipitaţiilor abundente şi în timpul topirii zăpezilor.  
   Datorită condiţiilor de relief cu frecvente alunecări de teren, dar mai ales abundenţa stratelor de argilă, a dus la apariţia olăritului, alături de agricultură şi creşterea animalelor. Argila galbenă care se găseşte pe teritoriul localităţii Chibed a oferit locuitorilor posibilitatea apariţiei olăritului care timp de secole a fost ocupaţia principală a locuitorilor.  

   În localitatea Chibed, se mai fabrică cărămizi şi ţigle (solzi), care sunt pregătite manual de meşteri locali, după care sunt arse cu lemne în cuptoare tradiţionale. Această ocupaţie este una specifică localităţii Chibed în valea superioară a Târnavei Mici, meşterii locali au moştenit de la strămoşi deprinderile necesare arderii cărămizii şi a ţiglei.  
   Cărămida şi ţigla arsă în acest fel, este de o calitate foarte bună , sunt folosite frecvent în construcţii în satul Chibed, precum, şi în localităţi învecinate.

Potenţial meteorologic şi riscuri climatice

    În cadrul climatului temperat continental cu caracter de tranziţie specific ţării noastre cu o mare varietate de nuanţe, teritoriul localităţii Chibed se situează în sectorul de climă continental moderată de dealuri şi pădure.
    În general sunt caracteristice verile călduroase şi iernile reci şi umede, localitatea fiind situată în zona submontană la poalele dealurilor ce depăşesc 450 m, situată în depresiunea Chibed-Ghindari, la 376 m deasupra nivelului mării.
    Temperatura medie anuală este între 8-9 0C, pe teritoriul localităţii este în jur de 8,2 0C, luna cea mai rece fiind ianuarie cu –5,1 0C, iar luna cea mai caldă este luna iulie, temperatura medie în această lună fiind de 18,7 0C.
    Numărul medie de zile cu îngheţi este de 123 zile pe an, iar numărul medie al zilelor cu brumă este de 16 zile/an, ea apărând în decada a doua şi a treia a lunii septembrie, iar cel mai târziu spre sfârşitul lunii aprilie.
    Primele îngheţuri de toamnă apar între 1-21 octombrie, iar ultimele îngheţuri sunt între 11 aprilie şi 1 mai.
    Precipitaţiile atmosferice sunt răspândite uniform, prezentând o variaţie de tip continental cu maxim de precipitaţii la sfârşitul primăverii şi începutul verii, luna cea mai ploioasă fiind iunie cu valoarea de 98 mm, iar minima de precipitaţii se înregistrează în sezonul rece al anului astfel încât media anotimpului de iarnă este marcată prin valori cuprinse între 20-50 mm.
    Minimul de precipitaţie se înregistrează în luna februarie cu o cantitate de 30 mm.
    Precipitaţiile atmosferice variază între 600-700 mm/an, fiind mai abundente în perioada de trecere de la primăvară spre vară şi mai scăzute în timpul iernii. Frecvenţa zilelor cu precipitaţii este de 115-125 zile/an. Data medie a căderii primei ninsori este în strânsă legătură cu scăderea temperaturii aerului fiind în jurul datei de 20 noiembrie. Data medie a căderii ultimei ninsori este cuprinsă între 20 martie şi 1 aprilie.
    Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 20-25 zile. Stratul de zăpadă se menţine în general între 50-70 de zile. În general stratul de zăpadă atinge valori maxime în luna februarie şi este cuprinsă între 18-25 cm.
    Datorită localizării în partea centrală a ţării, teritoriul localităţii Chibed din judeţul Mureş este supus în cea mai mare parte a anului circulaţiei maselor de aer dinspre vest şi nord-vest. Apariţia generală a vântului este de 31 %. Viteza medie a vântului în această zonă este de 2,4 m/s. Cele mai frecvente vânturi cu viteze ridicate apar în luna februarie şi ţin cu intermitenţe până la sfârşitul verii. Vitezele mai scăzute sunt caracteristice toamnei şi începutului verii.
    Clima localităţii este favorabilă pentru cultivarea cerealelor şi pentru pomicultură, iar unii localnici practică cu succes şi viticultura.

Resurse de apă

   Târnava Mică este sectorul hidrografic principal spre care îşi îndreaptă cursurile toate pârârile cu caracter permanent sau intermitent ce drenează teritoriul satului Chibed, având izvorul la 1190 m altitudine din Masivul Saca 1777 m.
    Cursul râului Târnava Mică este pe partea stânga a văii Târnavei Mici sub pădurile de foioase într-o regiune foarte frumoasă.
    Părţile acoperite cu apă sunt porţiuni cu pietriş, dar sunt şi locuri nisipoase ce constituie surse de materiale de construcţie pentru localnici. Panta de scurgere este suficient de mare care nu permite crearea unor sectoare puternic meandrate, asemenea porţiuni lipsind în această parte a cursului de apă. Pe unele porţiuni unde scurgerea râului este mai redusă s-au depus cantităţi însemnate de nisip care în prezent sunt exploatate şi folosite la lucrările de construcţii din zonă.
    Cotele cele mai mari pe Târnava Mică în raza localităţii Chibed se înregistrează în lunile aprilie, martie şi mai iar cele mai scăzute valori în lunile septembrie, octombrie, noiembrie şi ianuarie.
    Între 1954-2001 cea mai mare valoare a temperaturii apei înregistrată a fost 28 0C în 11 august 1961.
    În medie, în lunile de vară temperatura apei este de este de 20 0C. (V. Sorocovschi, Podişul Târnavelor. Studiu hidrografic, 1996)
    Pe teritoriul localităţii sunt foarte numeroase izvoare, partea sud-estică fiind mai bogată din acest punct de vedere, acolo unde relieful deluros este acoperit cu păduri.
    Apa potabilă a localităţii pe partea nordică este bună, în părţile de pe partea sudică calitativ sunt mai slabe. Satul are fântâni ce au adâncimi cuprinse între 8-10 m şi în unele cazuri chiar sub aceste valori.
    Locuitorii din centrul satului se confruntă cu secarea fântânilor în perioadele mai secetoase.
    Calitatea apei râului Târnava Mică s-a deteriorat din cauza industrializării, a urbanismului precum şi de substanţele chimice, a îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor folosite în agricultură. Acum 100 de ani apa râului Târnava Mică a fost potabilă cea ce astăzi este imposibil fără urmări asupra sănătăţii.
    Cercetările efectuate de instituţiile hidrologice au precizat că conţinutul de oxigen a râului este de clasa întâi, conţinutul în săruri minerale este de gradul doi.
    Conţinutul substanţelor toxice a fost apreciat ca fiind de gradul întâi. Totalizând datele din 1996 apa râului a fost apreciat ca fiind de gradul doi.
    Pe raza localităţii Chibed râul Târnava Mică primeşte mai afluenţi cum ar fi pârâirile, Silas, Uron, Kokenyes, Koves, Kotros, Nagyaszo,şi Fenes. Aceste pârâri contribuie la creşterea debitului râului Târnava Mică în aval de localitate. De asemeni pe raza localităţii Chibed se găsesc mai multe izvoare cu curgere permanentă apa acestora fiind potabilă de o calitate foarte bună, izvoare care sânt denumite de localnici în felul următor; Kinda Kut(Fântâna Kinda),Kotran Farka(Coada Kotran),Nagy Andrasne teteien(Vârful lui Nagy Anrasne), Kapolna Kut(Fântâna Capolna),Semeros Kut(Fântâna Semeros),Hegyes Kut(Fântâna Hegyes).

Potenţial biogeografic

    Asociaţiile vegetale existente azi pe teritoriul localităţii Chibed constituie o reflectare a condiţiilor fizico-geografice trecute şi actuale, a originii diferite a elementelor floristice şi a modificărilor provocate de intervenţia omului, care a înlocuit, în mare parte, covorul vegetal natural cu terenuri agricole.
    Sub aspect floristic, localitatea Chibed se încadrează zonei de şleau de deal, aparţinând ţinutului bazinului Transilvaniei.
    Datorită aşezării localităţii la o altitudine de 380 m deasupra nivelului mării, situat în mare parte pe terasele din dreapta a râului Târnava Mică într-o depresiune relativ bine dezvoltată şi înconjurată de dealuri ce depăşesc pe alocuri 450 m, cea mai mare parte a vegetaţiei forestiere este compusă din foioase şi o foarte mică parte din răşinoase.

    Vegetaţia forestieră compusă din foioase reprezintă 99% din totalul vegetaţiei şi în cadrul acestuia are următoarea repartizare:

 
   În afară de aceste specii de foioase în proporţie mai mică sunt prezente şi păduri de amestec de specii de fag, carpen, ulm, paltin, frasin şi cireş, care reprezintă 9 % din totalul vegetaţiei forestiere de foioase.

   În afară de aceste specii de foioase apar şi răşinoasele, care nu sunt caracteristice acestei zone şi nici nu au apărut natural ci au fost instalate prin plantaţii artificiale între anii 1945-1960, iar mai târziu în anii 1970, 1980. Răşinoasele reprezintă 1% din totalul vegetaţiei forestiere.
    Vârsta medie a arboretelor din raza localităţii Chibed este de 68 ani, nelipsind trupuri de peste 100 ani.
    Din suprafaţa totală a pădurilor 98% este în proprietate privată în timp ce 2% este în proprietatea statului. Din suprafaţa totală de1059ha pădure repartizarea este următoarea:

   Productivitatea medie a pădurilor din raza localităţii Chibed este de cca. 4,5-5,0 mc lemn/ha/an.
    Starea fitosanitară a speciilor de foioase şi răşinoase din pădurile localităţii este bună, în ultimii 50 de ani nu au fost semnalate atacuri de dăunători în masiv, de asemenea gradaţia dăunătorilor este constantă. În diverse văi se mai constată sporadic gelinuri la arborii de fag. (Arhiva ocolului silvic din Sângeorgiu de Pădure).
    În afară de speciile menţionate mai ales, pe terenurile cu exces de apă şi în special pe malul râului Târnava Mică sunt specii de sălcii, iar pe unele terenuri folosite pentru cosit au fost plantate specii de plopi.
    Stratul subarborescent este reprezentat prin alun, măceş, corn, sânger, lemn câinesc, porumbar.
    Stratul ierbos poate fi format din floră de mull, graminee, floră acidofilă.
    În alternanţă cu grupările forestiere se găsesc terenuri agricole, pajişti şi fâneţe. Din suprafaţa totală de 180 ha a localităţii Chibed, 110 ha reprezintă suprafaţă de fâneţe, iar 70 ha reprezintă suprafaţă de pajişti folosit în cea mai mare parte pentru păşunat: oi, bovine.
    Deşi este o regiune de deal cu precipitaţii între 600-700 mm/an din cauza căldurii şi mai ales în timpul verii din cauza secetei, păşunile se usucă, iar hrana animalelor este asigurată prin cultura plantelor de nutreţ. Se cultivă astfel pe suprafeţe foarte restrânse lucerna, trifoiul, unele plante rădăcinoase şi porumbul de siloz.
    Fânul obţinut este păstrat în gospodăriile familiilor, care se mai ocupă cu creşterea animalelor.

Potenţial pedogeografic

   Caracteristic reliefului localităţii Chibed este marea varietate şi fragmentare a dealurilor, la o altitudine între 450-500 m, cu pante destul de abrupte care câteodată ating 50-65%. Definitoriu este relieful caracteristic văii Târnavei Mici. Râul traversează acest teritoriu pe direcţia nord-est sud-vest. Lăţimea medie a văii este de 1,4 km. Văile secundare sunt înguste, sunt foarte inegale atât ca lungime cât şi ca lăţime.
    Cele mai multe din pante constituie domeniul alunecărilor de mică sau mare extensiune. Acestea influenţează scurgerea apelor de suprafaţă iar de multe ori duc la exces de apă. În cazul unui sol argilos acest surplus de apă duce la apariţia unor terenuri cu exces de apă: - lăcovişti.
    În unele locuri mai adâncite, de tip albie sau în spatele valurilor de alunecare sau format soluri hidromorfe, ca solul negru de luncă, solul cenuşiu de luncă, solul negru de fâneaţă.
    Mărimea pantelor relativ mare, structura litologică a solului mai ales în cazul solurilor argiloase favorizează apariţia alunecărilor de teren.
    Este frecventă eroziunea de suprafaţă cea ce poate duce la subţirea solului arabil sau la eliminarea totală a acestuia. Tot aici putem aminti şi eroziunea de adâncime care contribuie sub forma unor spălări la degradarea solului. Pe partea inferioară a pantelor şi în lungul văilor sunt destul de frecvente solurile aluvionare.
    Valea Târnavei Mici este o vale asimetrică de formă vale-albie. Valea pe partea stângă este îngustă sau chiar lipseşte în totalitate pe când partea din dreapta a râului este mult mai lată, mult mai bine dezvoltată, aici găsindu-se cele mai fertile soluri din zonă, solurile aluvionare.
    În urma defrişărilor vegetaţiei de pădure şi a pădurilor aceste soluri au fost transformate în terenuri arabile şi au suferit diferite modificări dintre care cel mai important a fost eroziunea acestora.
    Prin cultivarea plantelor pe pantele de peste 25% solurile sau degradat într-o măsură atât de mare încât astăzi aproape sunt improprii pentru cultivarea plantelor.
    Solurile au o fertilitate redusă, conţinutul lor de substanţe organice şi a materialelor nutritive este redusă.  
   Din punct de vedere pedologic solurile de pe teritoriul localităţii Chibed sunt următoarele:

   După diferitele caracteristici solurile au următoarele repartizări după textură şi granulozitate. În această zonă cele mai frecvente sunt solurile cu textură medie 70%, în timp ce solurile argiloase ocupă doar 14% din teritoriu.
    Majoritatea solurilor sunt soluri acide cuprinzând 61,10% din suprafaţa, în timp ce cele bazice sunt prezente în proporţie de 35,14%.
    Pentru îmbunătăţirea solurilor acide una dintre metodele cele mai eficiente este tratarea solului cu praf de var în cantitate de 4-5 tone/ha. (S. Jakab, Studiul pedogeografic al localităţii Chibed, 1972, pag. 56,57)
    Proprietarii pot realiza îmbunătăţirea solului prin această metodă şi singuri fiecare pe parcelele proprii.
    Din punt de vedere a eroziunii datele sunt triste deoarece peste 50% din suprafaţa totală a satului este acoperită de soluri erodate. Suprafeţele erodate cresc de la an, la an din cauza folosirii iraţionale a terenurilor agricole precum şi a cultivării plantelor prăşitoare pe pante mari şi efectuarea aratului pe direcţia pantelor.
    O posibilitate pentru împiedicarea eroziunii ar fi efectuarea aratului de-a lungul curbelor de nivel şi alegerea corespunzătoare a plantelor cultivate în funcţie de sol şi de relief.

Potenţial demografic

    Cu cei peste 1700 de locuitori (1794 la recensământul din martie 2002) localitatea Chibed se numără printre satele mijlocii ale României.
    Recensămintele din ultimele decenii au consemnat următoarea evoluţie numerică a populaţiei din localitatea Chibed:

    După cum se vede din tabelul de mai sus până în anul 1940 se constată o creştere numerică a populaţiei, după care începe o perioadă de descreştere, care continuă şi în zilele noastre. O creştere se constată din 1950 şi până în anul 1966, când o mare parte a populaţiei locale avea locuri de muncă la fabrica de prelucrare a inului din Ghindari si la fabricile din oraşul Sovata.

Densitatea populaţiei

    În cadrul României, localitatea Chibed, aparţinând comunei Ghindari, judeţului Mureş se numără printre localităţile relativ slab populate, situându-se cu cei aproape 60 loc./km2 mult sub media pe tară 96 loc./km2.
    În ultimii decenii, din datele recensămintelor, reiese că densitatea medie a populaţiei din localitatea Chibed a evoluat în următorul fel:

    În cuprinsul localităţii densitatea populaţiei este distribuită neuniform, prezentând variaţii de valori semnificative. Densitatea cea mai ridicată o întâlnim pe spaţiul intravilan al satului cu valoare de 54,52 loc./km2 şi în locul numit strada Faluszorosa şi Gergelyfi utca unde densitatea este de 337,5 loc./km2 .

Dinamica populaţiei

   La nivelul ultimilor 10 ani între 1991-2002 natalitatea a evoluat în următorul fel:

    După cum se vede din tabelul de mai sus o creştere semnificativă a numărului noilor născuţi s-a înregistrat începând din anul 1997 şi până în anul 2000, când a atins cea mai mare valoare din ultimii 11 ani, 26 de noi născuţi în anul 2000 dintre care peste 35% este de etnie rromă. De asemeni se poate observa o scădere a natalităţii între anii l992-l996 după care se înregistrează o creştere până în anul 2000 după care natalitatea înregistrează o scădere, însă în ultimii doi ani se menţine constantă.
    La nivelul ultimilor 11 ani între 1991-2002 mortalitatea a evoluat în următorul fel:

    Din datele de mai sus reiese că la nivelul ultimilor 11 ani cele mai mari valori a deceselor s-a înregistrat în anul 1992, când în decursul unui an au fost înregistrate 41 de persoane decedate.
    Începând din anul 1991 se vede o creştere semnificativă a numărului decedaţilor pe parcursul unui an şi care atinge valoarea maximă în anul 1992, După anul 1997, în anul 2000 se înregistrează o scădere semnificativă, după care din nou valorile încep să urce , în anul 2002 înregistrându-se 39 de decese, valoarea cea mai mare după anul l992 când a fost înregistrat maximul de decese în ultimii 11 ani. După unele prognoze tendinţa de creştere a deceselor în localitatea Chibed se va menţine în următorii ani deoarece populaţia este îmbătrânită, sporul natural negativ instalat din anul 1990 se va menţine în continuare.
    Din tabelul de mai jos reiese că luând în considerare numărul noilor născuţi şi al decedaţilor s-au înregistrat următoarele creşteri şi descreşteri în ultimul deceniu (spor natural):

    Datele din tabel relevă faptul că începând din anul 1991 numărul locuitorilor a scăzut, cele mai mari valori au fost înregistrate în anii 1992-1996-l998 în timp ce valoarea cea mai mică însă tot o valoare negativă a sporului natural a fost înregistrat în anul 2000 după care se înregistrează o tendinţă de creştere negativă a sporului natural numărul deceselor înregistrate fiind în creştere iar naşterile rămânând constante fără a înregistra creşteri semnificative. În concluzie populaţia localităţii Chibed este în scădere, cauza fiind şi sporul natural negativ pe lângă alte cauze.
    Analizând mobilitatea populaţiei, luând în considerare datele recensămintelor la nivelul ultimului deceniu (1992, 2002), emigraţia şi imigraţia a evoluat în următorul fel:

Din 1992 şi până în anul 2002 se constată o creştere numerică a persoanelor plecate din localitate, din care cea mai mare parte a plecat în Ungaria în timp ce cea mai mare parte a imigranţilor au fost de etnie rromă.
Structura populaţiei după vârstă folosind datele recensămintelor din anii 1966, 1977, 1992 aceasta se prezintă astfel:

Structura populaţiei după sex arată în următorul fel:

Din datele prezentate în tabelul de mai sus reiese că în anul 1966 o pondere mai mare o au femeile, fapt ce se menţine până în anul 2oo2,însă atât numărul femeilor cât şi al bărbaţilor este în scădere. Scăderi semnificative în comparaţie cu descreşterea generală a populaţiei localităţii nu se înregistrează la nici unul din cele două sexe.

Structura populaţiei după naţionalitate:

Din tabelul de mai sus reiese că cea mai mare parte a populaţiei este de etnie maghiară, care este în descreştere în favoarea etniei rromă, în timp ce numărul populaţiei române se păstrează sub 1%.

Structura populaţiei după confesiune arată în următorul fel: